București, ce drag îmi ești!

By 25 November 2014Diverse

„De ce nu m-am născut și eu în Paris?!”, “Sau în Londra!”, “Nici Berlinul nu ar fi fost deloc rău!”, „Sau cum ar fi fost să mă trezesc în fiecare dimineață în New York?!”  Sunt dorințe exprimate nu de puține ori de colegi de-ai mei, care visează la marile capitale ale lumii. Nu și eu. Eu sunt fericit aici. În orașul meu. În București. Nu mi-aș fi dorit nici să fiu în altă parte și nici nu am de gând să plec vreodată de aici.

Iubesc Bucureștiul în fiecare anotimp al anului și în fiecare clipă a unei zile. Spre exemplu nu aș putea să-mi imaginez cum ar fi viața mea fără murmurul și forfota din zona Universității în lungile zile de octombrie, atunci când studenții se întorc din provincie și parcă dau un suflu nou Capitalei noastre amorțite. Iar Cismigiul iarna este de-a dreptul mirific.  Mai ales patinoarul, acolo unde îmi petrec după-amiezile împreună cu prietenii meu. Și să nu uit de primăverile în parcul Herăstrău, atunci când mă așez pe o bancă, cu o carte bună în mână, iar mirosul de copac înflorit nu mă lasă să mă întorc acasa. Iar zilele de vară din Centrul Istoric sunt memorabile. Locul acesta are un miraj aparte așa cum nu ai mai întâlnit în niciun alt oraș.

Iar tramvaiul, cu huruitul lui asurzitor, face ca Bucureștiul să respire încă un aer interbelic, și parca, pentru o clipă, timpul se scurge mult mai lent. Am același sentiment și când iau Calea Victoriei la pas. Atmosfera mă trimite înapoi în timp, în jurul anilor 60. Aici totul pare neatins de furia modernizării forțate. Iar dacă închid ochii, parcă zăresc trăsurile care huruiau într-un ritm grăbit pe bulevard.

Bucureștiul are farmecul lui. Și pentru toate cele trecute în revistă mai sus, dar și pentru multe altele, nu l-as da pentru niciun alt oraș. București ce drag îmi ești!

Leave a Reply