Handbalul, de la pasiune la performanță

de 25 martie 2015Sport

Era o zi de toamnă. Nu mult până la ziua mea. Așa că am decis alături de părinți și prietenele mele să mergem la o sală de sport. Știam că in acea zi avea loc antrenamentul de handbal.

Mama a vorbit cu doamna antrenoare pentru a intra in echipă, doar caăeu trebuia să am cunoștinte despre sportul pe care doream să il practic.

Am inceput să mă antrenez alături de celelalte fete ce urmau să imi devină colege de echipă. Am dat tot ce era mai bun din mine și in final am ajuns să fac parte din echipă.

Au urmat tot felul de turnee și cantonamente in care m-am antrenat să devin cea mai bună. Când intram pe teren aveam mii de emoții, pentru a nu greși sau a nu-mi dezamăgii părinții, dar aceste emoții erau constructive și mă ajutau să devin din ce in ce mai bună in ceea ce imi plăcea să fac.

Eram foarte pasionată de acest sport incât mi-am dat silința să ajung in echipa „celor mari” , iar dorința mea s-a indeplinit.

La fiecare meci asista un antrenor de la o echipă, ce iși alegea fete pentru a-și imbunătăți echipa, iar noi aveam scopul să fim remarcate, deoarece doream să ajungem cât mai bune. Am fost și eu aleasă să merg mai departe alături de antrenoarea Maria Covaci, una dintre cele mai bune antrenoare de junioare.

Am inceput să mă antrenez alături de ea și de noua echipă. In scurt timp am adunat mai multă experiență și am reușit să mă adaptez ușor. Astfel am ajuns să practic acest sport de 3 ani. Este cea mai mare pasiune a mea și nu aș putea renunța la handbal.

elevă a Liceului Ion Barbu

Lasa un comentariu