INTERVIU- Ravenna Stroe, fondator trupă de teatru: Actorii nu trebuie să se încarce cu energie negativă

de 12 februarie 2018George Calinescu

Liceul Teoretic „George Călinescu” este un loc plin de tinere talente care vor să fie remarcate într-un mod sau altul. Unora le place fotografia, altora dansul, iar alte persoane preferă cititul sau ascultatul muzicii în tihnă. Deocamdată, însă, nu există o mare varietate de activități extrașcolare în incinta liceului.

Totuși, a existat o persoană cu destulă inițiativă, curaj și determinare să înființeze așa-numitul „Club de teatru al Liceului Teoretic George Călinescu”. Ravenna Horiana Stroe, elevă în clasă a X-a D, m-a ajutat să înțeleg într-o latură mai personală și apropiată motivele înființării clubului, dar și planurile de viitor ale acestuia.

Reporter: Ce anume ți-a trezit interesul pentru teatru? Ce te-a inspirat să fondezi acest club?

Ravenna Horiana Stroe (R.H.S.): În clasa a V-a, m-am înscris cu două prietene foarte bune la trupa de teatru Midacris și am făcut un an și jumătate de exerciții interactive pentru dicție pentru a ne forma personalitatea și așa mai departe, iar din clasa a VI-a, pe la jumătate, am jucat în piese de teatru foarte frumoase, dar majoritatea adaptate. La liceu s-a încercat anul trecut să se facă o trupă de teatru, nu neapărat a școlii, și nu prea s-a dus la bun sfârșit. Cei care au venit la preselecții nu au mai venit la repetiții și am încercat anul asta, tocmai din motivul că nu există prea multe lucruri interactive în liceu și voiam să fac ceva, să fie mai frumos, mai bun și să avem parte de acțiuni extrașcolare. Și încă un motiv pentru care l-am înființat a fost să îmi ocup eu personal timpul cu lucruri cât mai drăguțe și interactive, în loc să stau acasă sau pe telefon, adică pe lângă statul la liceu și temele de zi cu zi, voiam să fac ceva mult mai interesant.

Reporter: Ce îți trebuie să fii un actor bun?

R.H.S.: Să fii un actor bun e destul de abstract, deoarece nu trebuie neapărat să hotărăști dacă actorul este bun sau prost, adică poți, dar există anumite caracteristici care nu sunt fondate pe ceva real și îți trebuie câteva cursuri sau doar dacă ești născut așa nu îți trebuie, ca să înveți să vorbești în fața oamenilor, să ai carismă, să ai dicție bună, deoarece dacă nu se înțelege ce spui și ce vorbești degeaba ești pe scenă. Actorii trebuie să fie în general degajați, să nu se încarce cu energie negativă înainte de spectacole, să nu preia din râsetele oamenilor, adică să ai conduită de actor, bună și hotărâtă, părerea mea. Și să îți placă ce faci.

Reporter: Povestește-mi despre un actor/actriță pe care îl/o admiri și de ce.

R.H.S.: O actriță care m-a inspirat și pe care o urmăresc de foarte multă vreme, văzând toate filmele ei, este Julia Roberts, care este senzațională. Filmul ei de debut („Fiehouse”, 1988), pe care l-am văzut acum trei ani, m-a facut să mă îndrăgostesc atât de mult de femeia asta, are o finețe și … n-am cuvinte, este extraordinară. Și, ca persoană, nu doar ca actriță, după ce am urmărit-o pe Twitter și pe Instagram, am aflat că se implică foarte mult în activități umanitare. Nu neapărat că donează bani unui centru de copii nevoiași, dar se duce personal să muncească și să ajute la construirea unor clădiri. Este minunată.

Reporter: Dacă ar fi să creezi singură acțiunea, cum ar decurge scenariul?

R.H.S.: Ar fi un fel de piesă de teatru clasică, cu câteva neologisme deoarece până la urmă suntem în secolul XXI. Adică pot să fac o acțiune petrecută în 1900, dar eu personal aș face în 1940, deși era perioadă războiului, erau și balurile acelea regale, eu sunt înnebunită după design-ul rochiilor, și tot cu câteva neologisme aș face să fie un fel de musical. Pe lângă actorie, îmi place foarte mult să cânt, fac asta într-un cor, și de asta cred că aș face așa, plus că mi-a plăcut și filmul „Lalaland” foarte mult.

Reporter: Ce planuri de viitor ai cu privire la club?  

R.H.S.: În primul rând, vreau să am parte de seriozitate din partea lor, deoarece  sunt copii buni și frumoși, să vină la orele de curs, să facem ceva frumos împreună, până la urmă despre asta e vorba. Să facem piese de teatru, începând cu piesele clasice, deoarece un „prim debut” ar fi în „Săptămâna altfel”, din aprilie-mai, unde doamna profesor de română Georgescu Mihaela mă ajută să aleg un text potrivit pentru toți, eu m-am gândit deja la câteva, la „Teatrul adsurd” și la o piesă anume, dar nu o să spun. Vreau să fie o surpriză, dar o să am, evident, ajutorul dumneaei fiindcă ea m-a ajutat și m-a susținut să fac această trupă de teatru. Vreau să ne înțelegem, să ne cunoaștem între noi, să fie o armonie bună, să ne dezvoltăm pe noi înșine, să fie o trupă de teatru unită și să putem să realizăm lucruri frumoase împreună.