Mesteri populari si creatori de arta traditionala anima Capitala

de 6 mai 2015Timp liber

Zeci de mesteri populari si creatori de arta traditionala din diferite zone etnografice ale tarii s-au intalnit la Muzeul Satului, pentru a-i transporta pe bucuresteni pe un taram arhaic.

De la ii populare si pana la obiecte traditionale, toate au fost expuse in curtea muzeului.

„Venim cu lucruri frumoase pentru toata lumea. Sunt facute la noi in casa. Sunt numai din bumbac natural si borangic natural. Lucram la sezatore numai iarna, ca sa putem veni cu ele vara. Pentru a face aceste produse dureaza o iarna intreaga, adica dureaza, sa zicem, la o marama  sau la o camasa, cel mult o saptamana. La unele camasi lucram chiar si doua saptamani, pentru ca trebuie sa fie foarte frumoasa”, povesteste Lidia Dida, o batrana venita din Corniteni, judetul Olt.

Doamna Lidia spune ca bucurestenii sunt incantati de obiectele pe care le gasesc la astfel de targuri.

„Sa stiti ca avem niste oameni care ne cer intotdeauna, carora le plac produsele noastre si avem multi clienti. Am facut vanzare foarte frumoasa. Preturile pornesc de la 100 de lei, pentru marame, si ajung pana la 200, 250, produse care sunt mai de calitate”, explica batrana olteanca.

La targ sunt si mesteri care au colectionat diverse articole, le-au reconditionat, iar acum le vand pentru a transmite arta traditionala.

Rodica Nicolae strange costume vechi, pe care ulterior le reconditioneaza, din zona Campulung Muscel, Dambovita, Arges.

„Aceste produse au o vechime de peste 70 de ani. Unele sunt vechi chiar si de 100 de ani. Bucurestenii sunt dornici sa cumperea astfel de produse. Ei sunt interesati de povestea locului de unde provine, cine le-a purtat, cine le-a facut, din ce e facut”, povesteste Rodica Nicolae.

Femeia explica faptul ca hainele care au fir metalic sunt mai scumpe.

„Spre exemplu, avem o camasa de ginere. Mi s-a spus ca s-au lucrat cate 10 centimetri pe zi la aceasta camasa, doar atat puteau sa faca. Aceasta are in jur de 80 de ani. Este panza de casa, tesuta in casa, din bumbac si in. Se spala cu apa de ploaie si sapun de casa. Eu asa le-am revigorat. Ele stand in sifonier sau in lazi se mai ingalbenesc, se mai pateaza, iar eu cu apa de ploaie le spal. Eu de ce le spal, ele se albesc. Asa este aceasta panza, asa reactioneaza. Ma mir ca inca dupa atatia ani, aceasta panza este atat de tare”, mai spune Rodica Nicolae.

Tot la targul traditional am gasit-o si pe doamna Domnica Ureche, care a venit tocmai de la Gura Humorului. Vinde produse facute de ea, pe care a invatat sa le manufactureze in tinerete.

„De mici copii am invatat sa coasem, sa tesem, sa facem lucruri care tin de traditie. Ne bucuram ca venim aici, in Bucuresti, si vindem din ele si ne bucuram ca tineretul incepe sa puna pret pe ceea ce avem noi traditional”, spune doamna Domnica.

Suceveanca adauga ca fiecare ie are o poveste, mai ales ca „este muncita cu drag, din inima”.

„Avem ii cu multe feluri de ate sau tesute pe panza cu un anumit model. Avem si ii care sunt mai vechi, din lada. De exemplu, a murit mama mea soacra si mi-a lasat o avere: prosoape traditionale, ceea ce acum nu se mai fac, nici de canepa, nici de in. Femeile, mai ales cele tinere, nu mai tes, nu mai lucreaza. Acum e mai usor sa iei laptopul in mana, decat suveica. Am invatat-o pe fata mea sa coasa. Mai face cate ceva, creeaza modele”, a mai povestit doamna Domnica.

Cei prezenti la targ spun ca au si multi clienti veniti din strainatate, care vin si admira exponatele si, bineinteles, ajung sa cumpere diverse lucruri, pe care mai apoi se duc si le prezinta celor din tarile din care provin, fiind fascinati de dibacia mesterilor populari.

Crina Vlădescu, Colegiul Naţional “Ion Neculce”

Lasa un comentariu