Plictiseala la adolescenți poate fi avea și părți bune

Plictiseala este o stare emoţională negativă, în decursul căreia individul resimte lipsa dorinței de acțiune, dar și senzația subiectivă că trecerea timpului are loc cu dificultate.

Tot mai mulţi adolescenţi îşi pierd atenţia foarte repede, nu reuşesc să ducă la bun sfârşit activitaţi simple şi aleg să nu facă nimic productiv cu timpul lor. Fie că se uită pe geam, se joacă cu pixul sau se lasă duşi de gânduri, tinerii aleg să facă orice altceva în afară de ce trebuie, iar toate acestea sunt justificate prin cuvintele „M-am plictisit!”.

Cauzele plictiselii sunt numeroase, dar cele mai cunoscute sunt monotonia activităţii, lipsa de implicare afectivă în acţiune, distragerile exterioare şi un deficit înnăscut de atenţie.

Efectele negative ale plictiselii sunt randamentul slab la orele de curs, tensiunea psihică (câţi dintre noi nu am reacţionat nervos din cauza plictiselii la aşteptarea unui prieten întârziat),  dar şi posibiltatea de a aluneca în vicii bolnăvicoase. Cel din urmă efect este şi cel mai periculos. Foarte mulţi adolescenţi se apucă de fumat şi băut sau aleg să consume droguri pentru că se simt plictisiţi de viaţa lor monotonă. Evident că este cel mai greşit lucru cu putinţă să îţi dinamizezi existenţa cu astfel de substanţe, dar ei nu-şi dau seama, continuând să experimenteze lucruri care îi scot din „cotidian”.

Deşi va părea surprinzător, plictiseala are şi efecte pozitive. Aceasta are un rol foarte important în detensionarea creierului şi a muşchilor. Fară aceasta ne-am suprasolicita intelectul şi nu am şti când anume trebuie să facem pauză. Astfel, atunci când simţiţi nevoia să vă ridicaţi de la masa de studiu, plictiseala joacă un rol foarte important.

Desigur că pot exista oameni cu deficit de atenţie pentru care plictiseala devine neproductivă, distrăgându-i de la activităţi importante. Soluţia pentru ei este consultarea unui medic specialist, precum şi întocmirea unui program organizat în care sa predomine activităţile interactive.

Revenind la beneficile plictiselii, un studiu a arătat ca nivelul de creativitate al oamenilor creşte atunci când aceştia sunt plictisiţi. Astfel, unele cele mai mari invenţii ale lumii au luat naştere din plictiseală şi nu din muncă intensă fară oprire. Cel mai bun exemplu este Albert Einstein care a conceput Teoria Relativităţii în timp ce visa cu ochii deschişi la călătoria pe o rază de lumină. Mai mult ca sigur nu era cel mai angrenat om în activitatea sa din moment ce s-a gândit la aşa ceva. La fel a fost arătat că navigatul pe internet fară un scop anume, deci din plictiseală, produce idei creative şi pline de inedit.

Sfaturi pentru combaterea plictiselii: este foarte greu să te menţii concentrat asupra unei activităţi, plictiseala şi distragerea atenţiei inervenind de cele mai multe ori. De aceea ideal ar fi să întreprindeţi activitaţi care vă fac plăcere, cât mai dinamice şi solicitante atât fizic cât şi mintal. Cum acest lucru nu este posibil de fiecare dată, vă recomand ca atunci când aveţi de făcut o muncă solicitantă, cu tendinţă ridicată de plicitiseală, să vă fixaţi ca răsplată a terminării ei o activitate care vă face placere. În felul acesta vom fi motivaţi să terminăm cât mai repede „neplăcutul” pentru a face ceea ce ne place.

Leave a Reply