Liceul meu e cel mai tare: Colegiul National “Octav Onicescu”

Colegiul Naţional „Octav Onicescu“ este o școală de prestigiu a Capitalei. O recomandă performanțele pe care elevii le-au obținut la olimpiadele și concursurile școlare și extrașcolare, la nivel național – limba latină, informatică, matematică, istorie, chimie, atletism –  și internațional – limba latină și atletism –, procentul ridicat de promovabilitate la examenul de bacalaureat, media mare de intrare în liceu, statutul colegiului de Școală Europeană  (2012, 2015), de partener UNESCO, de membru ACES Academy și membru Oracle, concursurile, simpozioanele, sesiunile de comunicări științifice, dezbaterile, lansările de carte, atelierele de lucru organizate de unitate la nivel de sector, municipiu și național. În ultimii ani, s-a născut o adevărată tradiție în dezvoltarea de parteneriate educaţionale cu principalii factori educativi locali şi cu instituţii cu acelaşi profil din ţară şi din afară, în cultivarea valorilor europene, diversificarea modalităţilor de colaborare cu partenerii străini concretizându-se în implementarea proiectelor internaționale Comenius,  ACES, Socrates, Grundtvig și Leonardo da Vinci.

           Oferta educațională variată, parteneriatele colegiului cu instituţii de cultură, structuri ale administraţiei locale și O.N.G.-uri, cât și parteneriatul onest și responsabil al elevului și al părintelui cu școala s-au dovedit eficiente în formarea unui absolvent în măsură să decidă asupra dezvoltării sale personale, intelectuale şi profesionale. Dar, dintre toate acestea, cel mai important rămâne ultimul – parteneriatul dintre elev, părinte, profesor: dacă acesta este just, asumat, fără umbră, elevii vor înțelege că, numai ȋnvǎțând, vor da sens eforturilor pǎrinților lor, propriilor eforturi și ȋncercǎrilor noastre, ale profesorilor, cǎ-i vor face fericiți și mȃndri, ȋn timp ce ei ȋnșiși vor deveni oameni. Pentru că omul nu poate deveni om decât dacă este educat.

 

        Corina Daniela Popescu (absolventă a colegiului, în prezent profesor în aceeaşi instituţie): 

Generaţiile se scced, dar temeinicia şi reputaţia instituţiei rămâne. Exerciţiul de profesionalism, de implicare şi de suflet ne iese zilnic, mereu acelaşi, în ciuda vremurilor, înscrise toate în fişa postului vocaţional de dascăl, dăruit acestei şcoli o viaţă întreagă. Am fost şi am revenit, am învăţat şi-acum învăţ, mi s-a predat şi-acum predau, la rândul meu, ştafeta iubirii de carte, spre mereu recunoaştere şi bun renume al şcolii mele – subiectul de bază al oricărui extemporal despre mine.

 

          Simona Anghelina (absolventă, în prezent studentă, anul II, SNSPA):

          Liceul nostru este o mare familie, romanul poveștilor noastre din fiecare zi, locul în care am crescut, am învățat să ne maturizăm, să iubim, să existăm, înconjurați de căldura dascălilor și de prietenia colegilor. Aici, performanța, competiția și standardele înalte ne deschid drumul către un viitor strălucit, transformându-ne din copiii visători în tineri cu un uriaș potențial intelectual. 

        Ana Munteanu (părinte):

        Am citit recent un interviu acordat unei gazete de Mircea Cărtarescu pe problemele educaţiei, în care spunea: copilul este pe postul unui etern soldat căruia i se dau ordine şi pe care-l tiranizează. Felul acesta de a înţelege educaţia este deplorabil“. Ei bine, aceasta este dovada că scriitorul nu a trecut niciodată pragul Colegiului Național „Octav Onicescu“. Profesorii acestui colegiu ştiu să fie cu adevărat democraţi cu elevii şi stăpânesc ştiinţa fragilă a distanţelor mici care fac miracole.

Leave a Reply